Cancerul din farfurie

Cancerul este rezultatul greşelilor făcute de oameni ani la rând, generaţie după generaţie. Prima greşeală în alimentaţia modernă a fost folosirea produselor rafinate în locul alimentelor integrale: făina albă a înlocuit făina integrală, sarea extrafină a luat locul celei integrale, uleiul rafinat este folosit în locul celui presat la rece, laptele praf în locul celul natural. A două greşeală a fost descoperirea şi folosirea îngrăşămintelor chimice şi a insecticidelor în agricultură. Acestea au dus la creşterea producţiei şi la scăderea calităţii solului şi implicit a plantelor. O altă greşeală a fost folosirea aditivilor pentru modificarea calităţilor alimentelor ca să fie mai atrăgătoare şi mai apetisante, în ciuda efectelor negative asupra sănătăţii. În fine, apariţia organismelor modificate genetic şi introducerea lor în meniu zilnic a fost una dintre cele mai grave greşeli de alimentaţie", explică doctorul Pavel Chirilă, medic primar boli interne specializat în terapii alternative. Doctorul Pavel Chirilă avertizează în cartea „Nu hrăni cancerul" că cei mai factori de risc oncogen se găsesc chiar în farfurile noastre. De exemplu, zahărul rafinat este unul dintre cele mai periculoase alimente pe care le folosim zilnic. Consumul excesiv de zahăr solicită intens pancreasul, creşte indicele glicemic, afectează flora intestinală şi schimbă instinctele alimentare, favorizând dependenţa de dulciuri. Tratarea apei din reţelele urbane cu clor afectează, de asemenea, calitatea mâncărurilor pe care le consumăm zilnic. Mai multe studii concluzionează că există o corelaţie directă între apa clorată şi creşterea riscului de cancer colorectal. Abuzul de carne şi de grăsimi creşte riscul de a suferi de cancer de colon şi de prostată. Efectul cancerigen al cărnii se datorează conţinutului mare de grăsimi saturate şi de fier care favorizează formarea tumorilor în tubul digestiv. O dietă care abundă în alimente sărate creşte riscul apariţiei cancerului la stomac. Mâncarea procesată conţine 75 % din sarea ce intră în componenţa dietei unei persoane. Alte 10 procente provin din mâncăruri naturale, precum carnea de peşte şi legumele sărate, iar restul de 15 procente sunt rezultate din sarea adăugată în mâncare în timpul gătirii sau al consumării. Fertilizarea solului cu azot şi alte îngrăşăminte chimice alterează calitatea legumelor pe care le mâncăm şi creşte riscul de cancer. Cea mai mare cantitate de nitraţi cancerigeni se află în tulpină şi în frunze, aşadar salata, andivele, sfecla, guliile, roşiile, ţelina şi ridichiile sunt cele mai periculoase legume.