Principiul combinarii corecte a alimentelor 2

Principiul combinarii corecte a alimentelor


Clasificarea alimentelor


Alimentele sunt substante comestibile care contin un anumit numar de elemente organice, precum : proteine, lipide, glucide, saruri minerale si vitamine, apa si materii nedigerabile (ca fibrele).


Proteinele

Acestea sunt celule organice ale muschilor, organelor, creierului, oaselor etc. Sunt formate din cele mai simple elemente, numite “aminoacizi”.
Problema care se pune in cazul unei alimentatii “traditionale” nu este sa duci lipsa de proteine, ci cum sa nu mananci prea multe. Prea multe proteine sunt periculoase pentru corpul uman in aceeasi masura cu a avea prea putine.
Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea si utilizarea lor, cele mai complicate.



Daca alimentul cel mai usor de descompus este fructul, cel mai greu de separat in elemente pe care corpul nostru le poate folosi este proteina.
Cand consumam proteine, corpul cheltuie pentru digestie o energie mai mare decat pentru orice alt aliment.
Cu cat mancam mai multe proteine, cu atat mai mult ne este consumata energia pentru descompunerea lor.
Noi nu avem nevoie atat de mult de proteine, deoarece corpul uman recicleaza doar 70% din reziduurile proteice; si apoi, noi ne pierdem numai 23 de grame de proteine pe zi, prin fecale, urina, par, piele moarta si transpiratie.
Pentru a completa aceasta cantitate pierduta ar trebui sa mancam 750 grame proteine, ori unii mananca mai mult.
Consumand mai mult decat avem nevoie, corpul este suprasolicitat in incercarea lui de a elimina surplusul. Proteinele in exces nu numai ca va fura energie, dar trebuie sa fie depozitate in corp ca reziduu toxic, determinand si o crestere in greutate, deoarece nu exista energia necesara pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de proteine apare si situatia se agraveaza. Proteina nu apare in corpul omului prin consumul de proteine, ci prin aminoacizii din mancare. Proteina animalelor consumate difera de proteina umana. Corpul nu poate folosi sau asimila proteine in forma lor originara. Ele trebuie descompuse in aminoacizii care o formeaza. Apoi, corpul recompune aminoacizii (ii sintetizeaza) in proteine proprii corpului uman. Valoarea unui aliment este data de aminoacizii care il compun. Animalele insa nu au puterea sa sintetizeze cei 8 aminoacizi esentiali si de aceea trebuie sa-I ia din plante. Plantele ii pot sintetiza din aer, apa, pamant, dar animalele, inclusiv omul, sunt dependente de proteinele din plante – fie direct, mancand plantele, fie indirect, mancand animalele care au mancat plante (carnivorele mananca numai ierbvivore).
Exista 23 de aminoacizi diferiti. Toti sunt esentiali, altfel nu ar mai exista. 15 dintre ei pot fi sintetizati de corpul uman, dar 8 trebuie luati direct din mancarea consumata.
Consumarea regulata a fructelor, vegetalelor, nucilor, semintelor, mugurilor va asigura toti aminoacizii necesari, exact ca si la alte mamifere, care nu consuma carne si care totusi nu sufera de vreo deficienta proteica.
Din alimentele digerate si din reciclarea reziduurilor proteice, corpul are in permanenta aminoacizi, care circula prin sange si prin sistemul limfatic. Cand corpul are nevoie de aminoacizi, ii ia de aici.
Circulatia aminoacizilor este ca o banca deschisa toata ziua. Ficatul si celulele depun si scot permanent aminoacizii necesari din sange si limfa. Cand in sange sunt prea multi, ficatul ii scoate si ii depune (stocheaza) pana este din nou nevoie de ei. Daca scade nivelul lor din sange datorita consumarii acestora de catre celule, ficatul ii repune inapoi in circulatie. Si celulele ii pot depozita si repune in circulatie. Deoarece majoritatea celulelor din corp sintetizeaza mai multe proteine decat este necesar pentru sustinerea vietiilor, celelalte celule retransforma proteinele repartizate lor in aminoacizi, depozitandu-i in sange. Acest circuit al aminoacizilor este esential in intelegerea faptului ca proteinele complete (animale) nu sunt necesare in dieta.




Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu ii poate sintetiza trebuie luati din alimente. Fructele si vegetalele contin majoritatea celor 8 aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castravetii, vinetele, mazarea, cartofii, dovlecii, rosiile, nucile, semintele de floarea-soarelui, susanul, alunele si fasolea ii contin pe toti opt.
Aminoacizii continuti in plante sunt intr-o cantitate mai mare decat cei continuti in carnuri.

Trebuie urmarite urmatoarele aspecte :

1. Carnurile nu ne furnizeaza combustibil; energia se gaseste in carbohidrati (vezi “Glucidele”). Carnea nu contine carbohidrati, deci nu furnizeaza energie.
2. Grasimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie si mai putin eficienta. Ele sunt descompuse in combustibil numai cand rezervele de carbohidrati sunt epuizate. Grasimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. Cand se consuma in exces carbohidrati, acestia sunt transformati de organism in grasime si sunt depusi ca atare. Astfel, corpul poate inmagazina si folosi grasime fara a consuma mancaruri grase. Depozitele de grasime pot fi privite ca o banca de carbohidrati, unde se fac restituiri sau depuneri, cand este necesar.
3. Sanatatea noastra depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le consumam. Printre multe alte lucruri, ele previn constipatia si hemoroizii. Carnea nu contine fibre celulozice.
4. Un lant de aminoacizi contine de la 51 pana la 200.000 de aminoacizi. Cand mancam carne, acest lant trebuie descompus (rupt) complet si reasamblat in proteina umana. Aminoacizii sunt foarte delicati. Caldura gatitului ii coaguleaza sau ii distruge, facandu-I inutilizabili pentru organism. Astfel, devin toxici depunandu-se, marind consumul de energie.
5. Carnea este foarte bogata in grasimi saturate, diferite de cele folosite pentru energie; provoaca atacul de cord (datorat colesterolului).
6. Sinteza vitaminei B12 este ingreunata mult, provocand starile anemice.
7. Toxinele continute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influenta in perturbarea metabolismului hidratilor de carbon, de aici pana la diabet nemaifiind decat doi pasi.
8. Mare parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substante create in timpul digestiei carnii, care nu au putut fi asimilate de organism.
9. Foarte putina lume stie ca, pentru a inlocui culoarea gri-verzuie a carnii, dupa taierea animalului, cu acea culoare rosiatica, placuta, a produsului din galantar, majoritatea fabricilor de prelucrat folosesc nitrati si conservanti foarte daunatori organismului uman, predispunandu-l in timp la cancer.






10. In urma procesarii termice calitatile carnii se modifica :
• Valoarea nutritiva a carnii scade cu 2/3.
• Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman.
• Vitaminele dispar aproape complet din carnea fripta sau fiarta.
• Noul aliment incarca si aciduleaza organismul uman favorizand aparitia bolilor.